Un drum nestins,
O barcă-n apus
Vâsleşte să mă găseşti
Tu drum închis.
Deschide-ţi ochii
Şi vezi că n-ai pierdut
Cărarea spre tine
Şi-n răsărit de soare
Priveşte spre mine
Şi râzi că nu mai ştii
Cum a-nceput
Şi râzi şi plângi
Că tu ai fost
Dar nu mai eşti
Cel ce credeai a fi că eşti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu