NU.
sâmbătă, 22 septembrie 2012
agonie
Răstignit stai şi priveşti
La lumea cum se-neacă
Şi-ai vrea să schimbi cam tot la ea,
Dar rănile te-ncearcă.
Uimit de-atâta nebunie
Şi de melancolie
Te-nvarţi în cercul tău rotund
Şi pieri în nebunie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu