duminică, 7 octombrie 2012

în eternitate

M-am stins în noroi
Pentru că era uşor
Iar printr-un convoi
De oameni rătăciţi
M-am născut în voi
Te-am visat apoi
Alergai spre nori
Şi pluteai în zori
Nu ştiam că marea
Mă va înghiţi
dar priveam spre soare
te vedeam în cercuri
şi lumini difuze
şi credeam că ploaia
mă va ajuta
dar era tot mare
ca şi marea mea
şi dintr-un abis 
de ganduri îngropate
m-am născut din nou
în eternitate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu