Vreau să mă-nec în praf
să mor,
ameţită de oameni,
ameţită de oameni,
de lucruri şi idei
parfumuri şi chei
În haos să pier
să mă nasc din nou
pământ nou.
să văd printre lei
amorul din ei
căzut printre legi
canoane şi reci
Te-ndoi uşor cu gandul
absorb în mine praf
şi-ncep să uit
cum s-a sfârşit
trecutul
te ignor cu pasul
conectată la o altă viaţă
prin fire respir
praful din tine,
pământ
: ) ceva imi spune ca vorbim aceeasi limba,incep sa inteleg acum ce spuneai tu legat de "cand intelegi iti place"
RăspundețiȘtergerenu mai stiu exact contextul, dar e mai plăcut atunci când poti să treci un lucru/sentiment/o idee prin propria-ţi persoană, decât dacă ţi-l povesteşte cineva. Aşa capătă alt sens, pe care il dai tu şi pe care doar tu poti să-l întelegi. :)
RăspundețiȘtergere